INTERVIU cu Neagu Djuvara, unul dintre ultimii aristocraţi veritabili din România: “Zeiţa Nadia ne-a făcut celebri în lume”


7 comentarii Astăzi, 08:52 Articol publicat de , Romeo Chiriac

La 95 de ani, Neagu Djuvara are o minte brici şi o prestanţă care impune respect, tipică pentru un intelectual rasat. Reputatul istoric, filosof şi romancier, ca să amintim doar câteva din activităţile care l-au impus în conştiinţa spirituală a naţiunii, vorbeşte despre sport cu nonşalanţa cu care abordează delicatele teme istorice. “Sportul a fost mereu un capitol important din viaţa mea”, spune Neagu Djuvara într-o discuţie în exclusivitate cu ProSport.

Nu e facil să dai de Neagu Djuvara. Timpul reputatului istoric e drămuit la secundă, iar posibilităţile de a intra în contact cu acesta, reduse. Soluţia a venit de la Târgul de carte Gaudeamus, unde filosoful şi-a lansat un volum la sfârşitul lunii noiembrie. Comunicativ şi jovial, Neagu Djuvara a acceptat fără reţineri o discuţie având ca temă sportul.

Punct de plecare: “Cel mai bun sportiv din istorie”. Răspunsul a surprins, cel puţin în privinţa “stranierului”. În aproape un secol de viaţă a văzut întreaga elită a sportului, de la Jesse Owens, la Mark Spitz, de la Bjorn Borg la Michael Jordan. “În ce priveşte sportivul străin, alesul meu este Eberhard Kneissl, o vedetă a schiului mondial din anii 30. Întâmplarea face să-l fi cunoscut foarte bine. Mi-a fost în Austria instructor în trei ani succesivi şi era nu numai un admirabil profesionist, ci şi extrem de amical. Cu el şi o călăuză am făcut cea mai frumoasă ascensiune în munţi: de la Hochsölden (2100 m) la Wieldspitze (3700 m) în 1937”, explică Djuvara.

Dar din România? “Evident, Nadia Comăneci, Zeiţa care ne-a făcut celebri în toată lumea”, vine răspunsul.

Şocat de violenţa de la Petrolul – Steaua

Deşi a luptat în al Doilea Război Mondial, istoricul este şocat de violenţa din sportul de azi, în special de imaginea de la meciul de la Ploieşti (Petrolul – Steaua, din 30 octombrie).  “Am văzut scena în care un spectator, sărind pe teren, dă un pumn violent în capul unui jucător. O asemenea scenă este inadmisibilă şi individul vinovat ar trebui să primească o pedeapsă mai mare decât o simplă amendă, ca să-i descurajeze pe alţi făptaşi. Violenţe există în lumea întreagă. Dar impresia mea de om foarte vârstnic este că înainte de război n-am pomenit asemenea scene” , spune autorul teoriei cum că românii au devenit mai răi sub comunism.

“Violenţele în sport nu sunt specialitatea rromilor”

În scrierile sale, Djuvara a încercat să explice dificilul caz de răspândire a rromilor în Europa, însă apreciază că violenţele în sport nu sunt neapărat specialitatea acestora.

Rugat să comenteze cazurile în care au căzut victime doi sportivi din cauza rromilor, anume cel în care a fost ucis un baschetbalist american la Giurgiu şi celălalt înregistrat în Ungaria, când victima a fost handbalistul român Marian Cozma, Djuvara a spus: “Nu cred că asemenea violenţe în sport să fie specialitatea rromilor neapărat. Sunt zeci de cazuri de violenţe oribile făcute de alţii. E o problemă care nu are legătură cu dificilul caz de răspândire a rromilor în Europa”.

Sărituri cu schiurile de 40 metri şi paraşutism

“Două sporturi am practicat mai intens: schiul şi echitaţia. Apoi, tenis – până mi-am făcut un tennis-elbow (n.r. – o afecţiune a articulaţiei umărului), nataţie, schiul nautic şi planorul. Destule, nu?”, se destăinuie Neagu Djuvara.

În ceea ce priveşte competiţiile sportive care i-au plăcut, se opreşte la marile campionate de slalom şi cele de sărituri cu schiurile. “Am asistat în Austria la câteva dintre aceste superbe spectacole de salt şi, pe când eram în Suedia (1944-1945), m-am încumetat să fac şi eu câteva sărituri de vreo 40 de metri pe o trambulină militară. Pot afirma că impresia pe care o ai în coborârea pe trambulină este mai stresantă decât un salt cu paraşuta, căci am făcut şi asta…”.


Exodul valorilor româneşti în Occident ar putea fi oprit când situaţia economică s-ar îmbunătăţi şi când incompetenţii nu ar mai face baraj, aşa cum li se întâmplă celor care se întorc din străinătate cu studii de valoare
Neagu Djuvara, filosof

Necinstea şi corupţia existau şi înainte de comunism. Fapt este însă că s-au agravat considerabil, din pricină că oamenii s-au văzut siliţi să fure doar ca să poată trăi şi a devenit ca o a doua natură. Corupţia a atins inevitabil şi sportul
Neagu Djuvara, filosof

Volumul lansat de Neagu Djuvara la “Gau­deamus”, “Răspuns criticilor mei şi neprietenilor lui Negru Vodă”, a primit premiul de “Cea mai râvnită carte a târgului”


Carte de vizită Neagu Djuvara
ª S-a născut pe 18 august 1916, la Bucureşti
ª Şi-a făcut studiile la Paris, licenţiat în Litere la Sorbona (Istorie, 1937) şi doctor în Drept (Paris, 1940)
ª A fost decorat cu Marea Cruce a Ordinului Naţional “Serviciul Credincios” şi cu “Ordre des Arts et des Lettres” în grad de Ofiţer
ª A publicat 17 lucrări, mare parte pe teme istorice


Familia la Paris, el a ales România
Neagu Djuvara provine dintr‑o familie aristocrată de origine aromână, aşezată în Ţările Române la sfârşitul secolului al XVIII-lea şi care a dat mulţi oameni politici, diplomaţi şi universitari. Cu toate că soţia sa, France (95 de ani), locuieşte la Paris împreună cu familia, cu toate că în ţară nu este apreciat la adevărata valoare şi chiar a primit până şi ameninţări cu moartea după apariţia unor lucrări ale sale, Neagu Djuvara a ales să trăiască ultimii ani din viaţă în România.

Sursa: PROSport

 

This entry was posted in Esentiale, Point of view and tagged , , , , , , , , , , , , , , , , , . Bookmark the permalink.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Security code *